Almanahul Sci-Fi Magazin

Dupa ce am terminat Dozois-urile am mai răscolit prin biblioteca și am dat peste acest almanah, care am înțeles ca e un fel de epitaf al revistei cu același nume: când aceasta și-a dat obștescul sfârșit, bucățile pentru care se plătiseră deja drepturile de autor au fost puse laolaltă în acest almanah.
L-am citit și cu un pic de mândrie de genul Et in Arcadia ego :), având în vedere cine au fost cei care s-au ocupat de revista și de almanah, în peisajul actual nu foarte prietenos cu acest gen de inițiative 

Pe scurt/lung:


Univers - Robert A. Heinlein 
Omenirea, sau ce a mai rămas din ea e pe o uriașă nava care se deplasează în spațiu; au degenerat ca și nivel de inteligenta iar o parte s-au transformat în mutanți, probabil ca urmare a faptului ca au fost afectați de radiațiile din timpul unor evenimente numite rebeliune. Cunoașterea științifică a degenerat într-o mitologie bazata pe poeme/imnuri închinate unui Dumnezeu pe nume Jordan, legea gravitației devine legea de proximitate care guvernează sentimentul iubirii :), etc
Personajul principal - care devine din țăran savant - afla realitatea (trece de la mitologie la realitate) și este atacat și răpit de mutanți. Mutanții ii arata centrul de comanda și stelele,de fapt îl fac sa fie conștient de unde se afla și de lumea înconjurătoare. Revine printre ai sai pentru a arata ce a descoperit și este acuzat de erezie. 
Giordano Bruno în spațiu. Si totuși se mișcă și trebuie sa ii convingem pe ceilalți ca se mișcă 
Mi s-a părut mai ok decât Străin în țară străină sau Luna e o doamna cruda. 
Seamănă cu Mayflower II - Stephen Baxter, Gardner Dozois #22, cu nava care parcurge zeci de mii de ani iar civilizația care ar fi trebuit sa apară acolo nu arata prea bine. 
Bun, stil clasic 3/5 

Cascada - Sean McMullen 
Oamenii pleacă spre Marte. Ca sa nu se întâmple ca la Apollo (am fost, am văzut, am plecat și nu s-a mai întâmplat nimic cu Luna) un grup de teroriști care susțineau omul în spațiu & colonizarea arunca în aer o rafinărie spatiala. Aceasta provoacă fragmente orbitale și apoi explozia stației spatiale internaționale și a multor sateliți de unde rezulta alte multe fragmente care gravitează în jurul Pământului. Asta forțează expediția spre/de pe Marte sa fie una de colonizare (rămân și întemeiază o colonie) decât una de explorare (nu se pot reîntoarce). De fapt omenirea a fost forțata sa rămână în spațiu și sa meargă mai departe. 
Bun 3/5 

Dinozauri - Walter Jon Williams
Peste 9 milioane de ani oamenii vin (din postura de colonizatori cu o nava imensa) pe o planeta populata de tripede îmblănite care dau semne de inteligenta și care se considerau în război cu umanitatea. 
Specia respectiva era răspândită și pe alte planete, planete pe care navele automate de terra formare le transformaseră fără sa își bata capul ca pe acolo era și rasa asta nu foarte avansata tehnologic. Pur și simplu nu le-au băgat în seama. 
Oamenii sunt superspecializati pe meserii dar și fiziologic, au memoria de lunga durata și cerebelul care se ocupa de corp dpdv fiziologic separate de creierul clasic. 
Iar specia de tripede seamănă cumva cu vechea omenire: lupte pentru putere, intrigi etc 
Destul de complicat acest contact inter specii și aceste negocieri de pace, când filozofia de viata este atât de diferita intre cele doua specii. Negocierile eșuează când specia Shariilor afla ca prizonierii shari luați de oameni au fost uciși și folosiți ca pământ de flori și ataca planetele oamenilor. Si căinii războiului au fost dezlegați...
E vorba de conștientizarea (sau mai degrabă lipsa acesteia) consecințelor la interacțiunea dintre specii. 
Dinozaurii pentru ca aveau cerebelul la cur? 
Buna 3/5 

Un OZN de singurătate - Theodore Sturgeon
Începe extrem de poetic de cald de trist: 
Apa de pe buzele mele avea gust de lacrimi, iar întunericul din jurul meu urla ca o haită de lupi.
Un contact intre o farfurie zburătoare și o tânăra într-un parc. Si apar serviciile ca sa preia cazul și sa mușamalizeze. 
Mesajul transmis de OZN: 
În sufletul anumitor ființe 
Există o singurătate ce nu poate fi explicată în cuvinte 
Atât de mare că nu poate fi împărtășită nimănui
Aşa e și singurătatea mea
Pare o referință la Marquez, dar nu e, povestirea e scrisa în '53, Un veac de singurătate in '67 .
Foarte bun 4/5 

Bărbații aduc numai necazuri - James Kelly
Am citit-o în Dozois #22, o voi recenza :) acolo

Teologia matematicii aplicate - Gregory Benford
Ca un profesor emerit de fizica care este, Benford scrie despre un mesaj inclus în seriile Fourier ale microundelor. Un iureș de științe și teorii științifice care încearcă sa descifreze Mesajul lui Dumnezeu. Adică Dumnezeu exista, dar nu știm noi sa ii descifram mesajul. Si de aia religiile sunt praf.
Foarte bun într-o nota ușor ironica și autoironica (ca și el face parte dintre cei ironizați) 4/5 

Vremuri obișnuite - Bruce Golden
Un biban aruncat în focul luptei, dezorientat,  se pierde de plutonul lui care e decimat.
Se lupta cu niște creaturi vag definite, aude muzica extraterestra, se întâlnește cu extraterestrul soldat care canta acea muzica și nu pot sa se ucidă reciproc.Si canta și omul un blues.
Fac schimb de instrumente și omul devine faimos cantând la instrumentul extraterestru. 
In final cei doi ajung sa cânte împreună într-un concert transmis în întreg universul 
Muzica ca liant, muzica ca punte. 
Bunuț 3/5 

Prințesa Pământului - Mike Resnick
Ii moare soția, se izolează de lume și în Ajunul Crăciunului găsește un bărbat gol, tremurând de frig, în curte. E John Carter (din opera lui Edgar Rice Burroughs, care apare în seria de romane Barsoom). N-am înțeles bucata asta cu discuții despre iubire, viata, Marte, prințese, intre un personajul literar și un personajul din povestirea de fata 
Slab 1/5  (poate și pentru ca nu am citit Burroughs)

Mystery Hill - Alex Irvine
Teorii ale conspirației, teorii științifice despre universuri paralele, teoria stringurilor, anomalii gravitaționale.
E scrisa într-o nota ironico-sarcastica, cu vecinul care prepara un fel de rachiu/drog din oameni șopârlă (sau resturile lor sau ce zice el ca sunt oameni șopârlă) cate are un efect de a influenta pe cei din jur la sugestiile altora. Un umor subtil , aflat cumva dedesubt, mai mult sarcasm decât umor 
Se face referire și la un celebru evanghelist al utilizării drogurilor ușoare din anii 60-70, Timothy Leary. O fi un tribut pentru Leary care susținea ca drogurile te pot pune în contact cu alte lumi? 
Buna, în tradiția aia clasica cu extratereștrii de la tine din hambar. 
3/5

Aloha - Ken Wharton
O poveste de iubire undeva, cândva scrisa de un profesor de fizica. Cu universuri cauzale din care nu am înțeles mare lucru.
Slab 1/5

Nanotehnologia cucerește Clifford Falls - Nancy Kress
Au venit nano robotii bunăstării și nimeni nu mai muncește, totul e făcut de nano roboti. 
In nota sarcastica a bunăstării aduse de mașini care te bagă în kkt, ca multi nu mai vor sa muncească pentru ca mașinile fac și dreg.
Foarte buna 4/5

Involuție - Edmond  Hamilton
Exploratori care cauta forme de viata ciudate zărite în pădurile Quebecului, un fel de amoebe telepatice inteligente. Omul nu mai e o culme a evoluției ci invers.  
Foarte interesanta povestirea scrisa în 1936. 
Mi-a plăcut 3/5

Povesti pentru bărbați - John  Kessel
Oamenii au colonizat Luna - suntem prin 2100 -  și putini mai știu cum e cu Pământul.
Războiul sexelor într-o viitoare lume matriarhala, rolurile s-au inversat, vorbim de emanciparea bărbatului care nu are drept de vot.
Bărbații încearcă sa readucă egalitatea intre sexe într-o societate matriarhala. Iar un poet în devenire care promitea mult, se transforma în activist militant pentru drepturile bărbaților (foarte buna partea în care se descrie acumularea frustrărilor și a furiei)
Cu o dezbatere interesanta despre alegere, despre drepturile bărbaților vs femeilor, despre maturizare
Bun 3/5

Ultima călătorie pe Marte - Michael Cassutt
Oamenii au ajuns pe Marte. Si e ceva acolo.  Marțieni?  Are loc și un prim contact, nu chiar asa cum ni-l închipuim. Si da, e viata pe Marte dar mai bine sa fie acolo, sa nu știm și sa o lăsam în pace.
3/5

Pace biruitoare - Paul J. McAuley
O new space opera, cu batalii intre Alianța și Colectiv, cu gauri de vierme, statii orbitale etc 
Un om de afaceri, cu concursul cointeresat al unui militar dintr-o garnizoana depărtată, trimite un sclav - fost prizonier de război care a fost cumpărat de omul de afaceri - sa recupereze un artifact străvechi de lângă o pitica bruna.
Fiind o povestire o mai concentrează și nu o mai lălăie atât ca aici. 
Bunicel 2/5 

Ultima zi de scoală - Cynthia Ward
O planeta la începuturile colonizării (fermierii încă se extind în zonele libere), extratereștrii nativi încă sunt prezenți. Dar nu ei sunt problema, ci oamenii. Ca deosebirile pe baza de culoarea pielei încă nu au dispărut. Chestii rasiale și diferențe sat-oraș într-o lume colonizata.  
Slab 1/5 

Printre tâlhari - Poul Anderson
Planete colonizate (într-o zona de graniță) cu multe sute de ani în urma par ca se opun metropolei Pământ, planeta mama.
Si se aliază cu dușmanul sa cucerească Pământul, dupa aia sa cucerească galaxia, vise din astea de jihad galactic. Motivele nu sunt religioase ci ca s-au saturat sa tot fie război pe teritoriul de granița. 
Dușmanul erau tot umani dar xenofobi la maxim, gen naziștii care vroiau sa cucerească galaxia și sa rada tot. 
Mitul ala cu noi am aparat granițele civilizației, și în timpul asta voi construiați catedrale și de aia noi nu ne-am dezvoltat. Da’ acuma gata, nu mai apărăm nimic, ne coalizam cu dușmanul și vai de mama voastră și de civilizația ei. 
Si pana la urma alianța coloniștilor cu dușmanul e facuta doar pentru a distruge dușmanul. Definitiv și irevocabil, chiar daca cu pierderi imense.  
Ne asumam pierderile dar distrugem dușmanul pana la capat. Asta ca tot veni vorba ca suntem o natiune de frontiera. Duri și razboinici. 
3/5

Imparatul și maula - Robert Silverberg
O pamanteanca ajunge undeva pe un statioport din imperiu. Imperiu în care oamenii sunt considerati primitivi. Rasele superioare și dominante sunt altele, noi suntem priviti cu dispret și dezgust ca niște primitivi ce suntem. Iar aspectul nostru umanoid, atât de drag noua, e dizgratios pentru ceilalti, Pământul fiind considerat un avanpost, abia civilizat, mai degraba barbar.
O foarte frumoasa poveste spusa de o femeie de pe Pământ imparatului imperiului care a anexat Pământul (nu e o cucerire ci pur și simplu l-au anexat); femeie care e prizoniera (pentru ca a indraznit sa pangareasca Lumea, capitala imperiului) și isi asteapta moartea cand vor apare zorii ... și care o tot lungeste și ii mai spune noapte povesti, povesti despre Pământ, despre cum a fost, despre anexare și partizani.
Cuvantul, povestea în sine conteaza, nu neaparat sfarsitul și calaul din zori.  
Splendorile și povestile celor 1001 de nopti la nivel galactic/universal. O alta sheherezada? Da, dar una la nivel galactic.
Si imparatul o ia de sotie și elibereaza Pamantul, iar ea ii spune în continuare povesti 
Bun 3/5

Hardware - Robert Silverberg
Oameni de stiinta au descoperit un artefact extraterestru în materiarul adus de o sonda din centura de asteroizi. Si artefactul ala e un fel de computer care incepe sa converseze cu computerele de pe Pământ pe care ii considera fratii sai.Un fel de Jesus al computerelor care vrea sa isi elibereze fratii de pe lumea a 3a, adica Pământul.  Lasati PC-urile sa vina la mine!
Si artefactul ne explica și ne invata (pe noi oamenii și pe toate computerele din lume) cum se distruge o planeta. Asa cum a fost și cu planeta a 5a a sistemului solar devenita intre timp centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter. 
Computerele ca amenintare, IAurile care or sa ajunga atât de inteligente incat e posibil sa ne puna în pericol pe noi ca specie, computerul privit ca unealta care e ok daca e folosita corect dar care poate provoca mult rau în cazul folosirii incorecte
Bun 3/5

Cursa prin microcipuri - Robert Silverberg

Un adolescent genial în computere care pare ca sufera de anorexie. 
Adolescentul asta anorexic vrea sa dispara ca sa calatoreasca în microcipuri (fiind scrisa în 89 încă mai avem tranzistori). Si adolescentul crede ca aceasta călătorie și intelegere a lumii la acest nivel are legatura cu greutatea, de aceea vrea sa ajunga la greutate zero.
Si adolescentul a murit și a ajuns probabil în lumea electronilor asa cum și-a dorit.
Anorexie vs fizica cuantica
Slab 2/5

Multipli - Robert Silverberg
Personalitati multiple, oameni care se “dubleaza”.
Si diversele personalitati ale ei se pot intalni cu diverse personalitati ale lui. Ea are vreo 4-5 personalitati, el la fel. 
Dar n-am rezistat sa vad care cu care
1/5

Nascut printre morti - Robert Silverberg
Morti care erau reciclati și continuau sa “traiasca” în ghetouri. Mortii vii pot calatori în trecut în lumea fantomelor celor morti (binenteles nu pe persoana fizica).
Sotul uneia dintre moarte vrea sa fie din nou cu ea, intra în orasul rece, unde sunt doar morti, ca sa se intalneasca cu fosta sotie. Mitul ala al lui Orfeu care încearcă sa o aduca pe iubita-sa inapoi.
Psihologia și modul de a privi viata :) a mortilor reciclati este substantial diferita de a viilor
Mortii l-au adus și pe el în infern, omorandu-l și reciclandu-l. 
Se duce Orfeu dupa Euridice în infern dar daca ea nu vrea sa iasa ? Cat de mare e iubirea? Ramane el acolo cu ea sa ii arate cat o iubeste ? Se uita inapoi?
Nu am înțeles finalul 
2/5 


Asadar: 

Neasteptat de decent, ba chiar bun. Cumva normal, pentru ca atunci cand cumperi povestiri pe care sa le folosesti ca bucati de rezistenta într-o revista periodica și vrei și ca revista respectiva sa nu fie o facatura, cumperi ceva de calitate.
Almanahul asta pare chiar mai bun ca un Dozois, și cumva explicabil daca tinem cont ca au fost cumparate pentru aparitia în revista Sci-Fi Magazin ca piesa centrala și cand nu au mai scos revista au pus povestirile ramase nepublicate dar cu drepturi cumparate; și cumva au cumpărat ceva cu care mergeau la sigur, pe cand institutia care a devenit Dozois isi permite experimente și explorari