vineri, 22 septembrie 2017
Cartea Judecății de Apoi - Connie Willis
Istorie/istoric = lucrurile care merită memorate să nu se piardă o dată cu timpul.
Pe scurt/lung:
Undeva, în viitorul apropiat, celebrii cercetători britanici au posibilitatea de a călători în timp și pregătesc istorici care să facă cercetări on-time și on-site. Trimit un doctorand în sec 14 cu puțin timp înainte de a izbucni ciuma bubonică dar plasarea are o problemă și doctorandul a ajuns într-un loc și într-un timp neidentificabile imediat și care se dovedește până la urmă a fi chiar în timpul ciumei. In paralel, în prezentul acțiunii de declanșează o epidemie virala de gripa, cu carantina, morți, vaccinuri, OMS, birocrația de rigoare, doctori care cauta disperați o soluție (viralu' asta fiind si motiv de firave manifestari proto-Brexit) .
Firul narativ e spart în doua subfire oarecum paralele: în secolul 21 căutarea sursei virusului și un remediu pentru acesta iar în secolul 14 încercarea Kivrin, istoricul, de a localiza spațial dar mai ales temporal unde se afla și mai apoi de a încerca sa ajute atât cat se poate oamenii din sec14 în fata ciumei bubonice, fără mari sorti de izbânda.
Cred ca e printre puținele cărți în care trecutul mediu nu e înfățișat ca fiind plin de prințese blonde și diafane, de cavaleri mai mult sau mai puțin curajoși ci e o prezentare realistă a modului de viața, cu lipsa de igienă, ignoranța, obscurantismul de rigoare.
Îți pui întrebarea cum am reușit noi ca specie să supraviețuim la toate nenorocirile de care am avut parte de-a lungul secolelor.
Stilul scriiturii e unul îngrijit și cumva academic, cu umorul englezesc de rigoare - suntem totuși la Oxford (sunt câteva scene delicioase unde acest umor britanic e la el acasă - scena clopotelor bătute în plină epidemie mortală de gripă)
Nu se insistă pe călătoria în timp dpdv tehnic și pe implicațiile temporale ci perspectiva este mai degrabă dpdv al istoricilor care pot studia perioada unde are loc plasarea.
Cumva răspunde la întrebarea de ce trebuie să se ducă istoricul acolo: pentru că trebuie să fie cineva care să consemneze istoria, să scrie istoria, să știm cum am fost și cum am devenit, să nu uităm drumul parcurs.
Așadar:
O carte foarte bună. Eu zic ca premiile alea primite sunt cât se poate de "pe bune".
Recunosc că a fost un moment în care am vrut să renunț, dar mă bucur că am reușit să trec peste momentul respectiv și să continui. A meritat cu vârf și îndesat.
Titlu: Cartea Judecății de Apoi
Autor: Connie Willis
Editura: Nemira
Links: site oficial
WWE: CJDA
SFE: CW
ISFDB: CW
miercuri, 13 septembrie 2017
Mașina timpului - H. G. Wells
Am citit continuarea lui Baxter și mi-am zis că - în context - ar fi un gest de respect :) să recitesc Mașina Timpului. Si am încercat să văd și cât de bine a continuat stilul și firul narativ cel care a fost declarat oficial urmașul lui Wells.
Pe scurt/lung:
Clasicul motiv al călătoriei în timp cu o mașină construită mai mult sau mai puțin artizanal. Exploratorul Temporal ajunge în anul 800demiisiceva, se întâlnește cu eloii, își dă seama că nu e nici o civilizație avansată și e dezamăgit: o lume utopică, fără știință, artă, economie, comerț, familie, războaie, adică totul e bine și frumos ... asta până se întâlnește cu morlocii și totul se schimbă.
O post-apocalipsa în care rasa umană a degenerat în 2 specii (eloii naivi și prostuți si morlocii nocturni și carnivori/canibali) iar scânteia de inteligență și dorința de cunoaștere s-a stins. E o senzație de inutilitate și inevitabil asemănătoare cu cea din Sfera lui Aldiss.
Autorul face referire la modul în care vede el evoluția, organizarea socială a umanității și ce anume a influențat omenirea în drumul ei spre viitor. Dezvoltă o teorie socială a diferențierii între eloi și morloci pornind de la diferențele dintre Capitalist și Muncitor.
Face o comparație între ceea ce gândim noi despre și ne pregătim să găsim în viitor și ceea ce va fi într-adevăr acolo.
Chiar dacă e scrisă acum 130 de ani, e mult mai citibilă decât de ex Era de diamant (o să spuneți că am eu ceva cu hipsterii gen Stephenson din cauza pozei ăleia din care mă privea disprețuitor)
Orice s-ar spune Wells știe să scrie, cu un stil mult mai literal și știe să dozeze, să facă dialog , să întoarcă fraza decât mulți din cei de după el, scriitori făcuți pe la seminarii/workshopuri de creative writing
Așadar:
S-a spus totul și se vor mai spune multe despre o carte fundamentală/de temelie a SF-ului.
Atmosfera, stilul clasic și știința scriiturii fac lectura mai plăcută și mai agreabilă decât m-aș fi așteptat la a 3a sau a 4a citire a mașinii.
E ca și cum te-ai reîntoarce la Biblie/Vechiul/Noul Testament dacă ai fi credincios/teolog/creștin practicant :). Reîntoarcerea asta e întotdeauna reconfortantă, revelatorie și mereu surprinzătoare.
Titlu: Mașina timpului
Autor: H. G. Wells
Editura: Nemira
Links: The H. G. Wells Society
WWE: MT
SFE: HGW
ISFDB: HGW
Pe scurt/lung:
Clasicul motiv al călătoriei în timp cu o mașină construită mai mult sau mai puțin artizanal. Exploratorul Temporal ajunge în anul 800demiisiceva, se întâlnește cu eloii, își dă seama că nu e nici o civilizație avansată și e dezamăgit: o lume utopică, fără știință, artă, economie, comerț, familie, războaie, adică totul e bine și frumos ... asta până se întâlnește cu morlocii și totul se schimbă.
O post-apocalipsa în care rasa umană a degenerat în 2 specii (eloii naivi și prostuți si morlocii nocturni și carnivori/canibali) iar scânteia de inteligență și dorința de cunoaștere s-a stins. E o senzație de inutilitate și inevitabil asemănătoare cu cea din Sfera lui Aldiss.
Autorul face referire la modul în care vede el evoluția, organizarea socială a umanității și ce anume a influențat omenirea în drumul ei spre viitor. Dezvoltă o teorie socială a diferențierii între eloi și morloci pornind de la diferențele dintre Capitalist și Muncitor.
Face o comparație între ceea ce gândim noi despre și ne pregătim să găsim în viitor și ceea ce va fi într-adevăr acolo.
Chiar dacă e scrisă acum 130 de ani, e mult mai citibilă decât de ex Era de diamant (o să spuneți că am eu ceva cu hipsterii gen Stephenson din cauza pozei ăleia din care mă privea disprețuitor)
Orice s-ar spune Wells știe să scrie, cu un stil mult mai literal și știe să dozeze, să facă dialog , să întoarcă fraza decât mulți din cei de după el, scriitori făcuți pe la seminarii/workshopuri de creative writing
Așadar:
S-a spus totul și se vor mai spune multe despre o carte fundamentală/de temelie a SF-ului.
Atmosfera, stilul clasic și știința scriiturii fac lectura mai plăcută și mai agreabilă decât m-aș fi așteptat la a 3a sau a 4a citire a mașinii.
E ca și cum te-ai reîntoarce la Biblie/Vechiul/Noul Testament dacă ai fi credincios/teolog/creștin practicant :). Reîntoarcerea asta e întotdeauna reconfortantă, revelatorie și mereu surprinzătoare.
Titlu: Mașina timpului
Autor: H. G. Wells
Editura: Nemira
Links: The H. G. Wells Society
WWE: MT
SFE: HGW
ISFDB: HGW
sâmbătă, 9 septembrie 2017
Era de diamant - Neal Stephenson
Am pornit cu stângul în a citi cartea asta. Din cauza unei fotografii a lui Stephenson în care mi s-a părut că afișează o aroganță și o superioritate care nu mi-au plăcut defel.
Pe scurt/lung:
Implanturi. Îmbunatățiri cu bio & nano tehnologii. Gadget-uri. Pistoale implantate în cap. Bateriile de la sistemul audio din urechi încastrate în osul mastoid. Pompa de testosteron implantată undeva în bicepși.
Carduri de credit implantate direct în os și dacă nu iți plătești rata, muncești ca sclav pentru bancă (bine, realitatea actuală nu e foarte diferită :)).
Uzine de tratare/purificare a apei care lucrează la nivel molecular.
O petrecere pentru o prințesă care primește cadou o insulă de coral care apare din ocean la comandă chiar de ziua ei.
Shanghai-ul (zona metropolitană cât o țară mai mică) devenit un fel de El Dorado pentru emigranții din America și Europa.
Am tot așteptat să se întâmple ceva .... și am renunțat.
Așadar:
Eu sunt un fan declarat al lui Gibson și al cyberpunk-ului, dar cu băieții ăștia din noul val (vezi și Bacigalupi) nu mă pot înțelege.
Titlu: Era de diamant
Autor: Neal Stephenson
Editura: Image
Links: site oficial
WWE: EDD
SFE: NS
ISFDB: NS
Stația Pierzaniei - China Mieville
Wow... După primele zeci de pagini, mi-am zis că e Serge Brussolo 2.0, după încă câteva zeci mi-am zis că se ia Serge, se ridică la orice putere număr natural și se obține China. Uneori îmi spuneam ca vreau și eu ce folosește el :)
Pe scurt/lung:
In orașul bastard Noul Crobuzon, construit intre coastele pietrificate ale unui superanimal care a existat cândva, undeva într-o lume care poate fi Pământul zeci de mii de ani în trecut sau în viitor sau într-un univers paralel sau poate nici măcar nu e Pământul , Yagharek, omul pasăre/garuda - îl angajează pe Isaac (un bio-taumaturg freelancer, savant renegat, fost universitar) sa-și recapete zborul pierdut prin tăierea aripilor ca urmare a unei crime numita furt-de-alegere-de-gradul-doi-cu-lipsa-crasă-de-respect.
Lin, femeia cărăbuș/khepri, iubita lui Isaac, (artista boemă & rebelă care a părăsit grupul și stupul, care realizează lucrări scandaloase din scuipat khepri) este angajată de șeful mafiei (mutantul/refăcutul suprem care e de toate și totul amestecat într-o ființă dincolo de închipuire - cărnuri, piei, guri, clești, oase, solzi, ochi...) să ii facă statuia.
In timpul studiului asupra zborului, Isaac primește un cocon care se dovedește a fi omida moliei-nestinse, subiect de cercetare și în laboratoarele administrației orașului și care secreta și o substanța din care se face cel mai cool și mai nou&cool drog din oraș. In plus moliile mature se hrănesc cu vise, cu subconștientul ființelor raționale organice ( ca apar si roboti pe baza de abur :) care nu sunt afectați ) și lasă victima ca o legumă.
Moliile scapă și să te ții vânătoare, toată lumea le vrea vii sau moarte, se apelează la însăși Întunecimea Sa, Diavolul, care își declina competenta în afacere, apoi la Păianjenul Dansator care țese pânza realității, apare și o IA sub forma unui computer/robot care are drept interfața I/O un uman decapat de creier ....
Iar sfârșitul e sfâșietor de trist.
Khepri, vodyanoii care puteau modela și sculpta apa, oamenii-cactus, bursuci pe post de animale de casa, gargui pe post de comisionari aerieni (care consumau intelectual produse gen antena3, acces direct, wowbiz, măruță, etc :) ) , modificații genetic (refăcuții), mașini de calculat cu jet de aburi, etc
Dealul Muștei, Țepușa, Strada Scrumbiei, Râul Cătrănit, Râul Molimei , Burduful Râului,Vadul Lipitorii, Mahalaua Neamului, Bazarul Scuipatului, Mlaștina Bursucului - denumiri de străzi , de locuri, cartiere, piețe, favele, blocurile gri, etc - probabil a fost o nebunie pentru traducător. Uneori toate astea obosesc, ai nevoie de o harta detaliata a orașului.
Apare și un sfânt pe gustul meu: sfântul Palgolak - zeitate amabilă, plăcută, înțelept dedicat în întregime colectării, catalogării și diseminării informației; preoții cultului susțineau ca orice lucru cunoscut de un adorator era imediat cunoscut și de Palgolak deci aveau misiunea sfântă de a citi cu voracitate.
Sunt o mulțime de teme și motive atinse aici, teme ecologice, teme sociale, tema artistului și creației sale, teme etice sau politice, etc...
Cum poți judeca sau măcar înțelege o fapta penala dintr-o societate sau din cadrul unei rase non umane care este total paralela ca mod de gândire cu ceea ce gândești tu ca om?
O parabola a celuilalt, cum percepe el realitatea, cum mă poziționez față de celălalt diferit
Zona de trecere de la uman la non-uman, zona de interpatrundere, de confluența, unde științele neortodoxe sunt la ele acasă iar etica, hmm, etica...
Când cineva iți arată cat ești de ignorant pe o anumita temă, dacă ești inteligent, intri în bibliotecă. Inteligența și cultura nu exclud complet ignoranța.
O lume fantastica, stranie și dubioasă unde totul devine mai mult sau mai puțin posibil.
As fi zis ca e un fantasy și nu un SF dar când s-a apucat să discute despre teoria câmpurilor unificate (se încearcă descrierea unitară a tuturor fenomenelor fizice cunoscute pe baza unui singur câmp primar - teorii clasice sau cuantice) am zis ca e și-și.
Așadar:
Wow! Că e steampunk, că e weird fantasy, cum s-o fi chemând, că o fi China membru al Partidului Socialist Muncitoresc Britanic deci un fel de newmarxist, cartea trebuie citită neapărat.
N-a avut noroc la premii, l-a bătut Neil Gaiman si la Hugo și la Nebula.
După ce am terminat Stația am zis că trebuie să îmi revin, să mă liniștesc și să citesc neapărat un hard SF, unde viteza hiperluminică e viteză hiperluminică, câmpul de stază e câmp de stază iar Păpușarul o fi având el 2 capete și 3 picioare dar măcar alea 3 picioare sunt dispuse în triunghi echilateral :) ...
Titlu: Statia Pierzaniei
Autor: China Mieville
Editura: Tritonic
Links: site-ul oficial
WWE: SP
SFE: CM
ISFDB: CM
Pe scurt/lung:
In orașul bastard Noul Crobuzon, construit intre coastele pietrificate ale unui superanimal care a existat cândva, undeva într-o lume care poate fi Pământul zeci de mii de ani în trecut sau în viitor sau într-un univers paralel sau poate nici măcar nu e Pământul , Yagharek, omul pasăre/garuda - îl angajează pe Isaac (un bio-taumaturg freelancer, savant renegat, fost universitar) sa-și recapete zborul pierdut prin tăierea aripilor ca urmare a unei crime numita furt-de-alegere-de-gradul-doi-cu-lipsa-crasă-de-respect.
Lin, femeia cărăbuș/khepri, iubita lui Isaac, (artista boemă & rebelă care a părăsit grupul și stupul, care realizează lucrări scandaloase din scuipat khepri) este angajată de șeful mafiei (mutantul/refăcutul suprem care e de toate și totul amestecat într-o ființă dincolo de închipuire - cărnuri, piei, guri, clești, oase, solzi, ochi...) să ii facă statuia.
In timpul studiului asupra zborului, Isaac primește un cocon care se dovedește a fi omida moliei-nestinse, subiect de cercetare și în laboratoarele administrației orașului și care secreta și o substanța din care se face cel mai cool și mai nou&cool drog din oraș. In plus moliile mature se hrănesc cu vise, cu subconștientul ființelor raționale organice ( ca apar si roboti pe baza de abur :) care nu sunt afectați ) și lasă victima ca o legumă.
Moliile scapă și să te ții vânătoare, toată lumea le vrea vii sau moarte, se apelează la însăși Întunecimea Sa, Diavolul, care își declina competenta în afacere, apoi la Păianjenul Dansator care țese pânza realității, apare și o IA sub forma unui computer/robot care are drept interfața I/O un uman decapat de creier ....
Iar sfârșitul e sfâșietor de trist.
Khepri, vodyanoii care puteau modela și sculpta apa, oamenii-cactus, bursuci pe post de animale de casa, gargui pe post de comisionari aerieni (care consumau intelectual produse gen antena3, acces direct, wowbiz, măruță, etc :) ) , modificații genetic (refăcuții), mașini de calculat cu jet de aburi, etc
Dealul Muștei, Țepușa, Strada Scrumbiei, Râul Cătrănit, Râul Molimei , Burduful Râului,Vadul Lipitorii, Mahalaua Neamului, Bazarul Scuipatului, Mlaștina Bursucului - denumiri de străzi , de locuri, cartiere, piețe, favele, blocurile gri, etc - probabil a fost o nebunie pentru traducător. Uneori toate astea obosesc, ai nevoie de o harta detaliata a orașului.
Apare și un sfânt pe gustul meu: sfântul Palgolak - zeitate amabilă, plăcută, înțelept dedicat în întregime colectării, catalogării și diseminării informației; preoții cultului susțineau ca orice lucru cunoscut de un adorator era imediat cunoscut și de Palgolak deci aveau misiunea sfântă de a citi cu voracitate.
Sunt o mulțime de teme și motive atinse aici, teme ecologice, teme sociale, tema artistului și creației sale, teme etice sau politice, etc...
Cum poți judeca sau măcar înțelege o fapta penala dintr-o societate sau din cadrul unei rase non umane care este total paralela ca mod de gândire cu ceea ce gândești tu ca om?
O parabola a celuilalt, cum percepe el realitatea, cum mă poziționez față de celălalt diferit
Zona de trecere de la uman la non-uman, zona de interpatrundere, de confluența, unde științele neortodoxe sunt la ele acasă iar etica, hmm, etica...
Când cineva iți arată cat ești de ignorant pe o anumita temă, dacă ești inteligent, intri în bibliotecă. Inteligența și cultura nu exclud complet ignoranța.
O lume fantastica, stranie și dubioasă unde totul devine mai mult sau mai puțin posibil.
As fi zis ca e un fantasy și nu un SF dar când s-a apucat să discute despre teoria câmpurilor unificate (se încearcă descrierea unitară a tuturor fenomenelor fizice cunoscute pe baza unui singur câmp primar - teorii clasice sau cuantice) am zis ca e și-și.
Așadar:
Wow! Că e steampunk, că e weird fantasy, cum s-o fi chemând, că o fi China membru al Partidului Socialist Muncitoresc Britanic deci un fel de newmarxist, cartea trebuie citită neapărat.
N-a avut noroc la premii, l-a bătut Neil Gaiman si la Hugo și la Nebula.
După ce am terminat Stația am zis că trebuie să îmi revin, să mă liniștesc și să citesc neapărat un hard SF, unde viteza hiperluminică e viteză hiperluminică, câmpul de stază e câmp de stază iar Păpușarul o fi având el 2 capete și 3 picioare dar măcar alea 3 picioare sunt dispuse în triunghi echilateral :) ...
Titlu: Statia Pierzaniei
Autor: China Mieville
Editura: Tritonic
Links: site-ul oficial
WWE: SP
SFE: CM
ISFDB: CM