Pe scurt/lung:
Într-un post apocaliptic cu Pământul praf, fără ozon și super poluat, Marley Philippe (vine de la Bob Marley ?), fumează iarbă, străbate oceanele pe velierul sau Mellow Yellow cu pânze pe post de baterii solare și are o privire asupra lumii de tip gansta.
De fapt nu știu dacă chiar a avut loc o apocalipsă cu cap și coadă, cu un început și un sfârșit, ca să poți sa zici că ești în postapocaliptic.Mai degrabă avem o catastrofă climatică (în siajul căreia au avut loc și alte catastrofe: demografică, economică, etc)
Nivelul oceanului a crescut, climatul s-a schimbat, ghețarii s-au topit, încălzirea globală, efectul de sera, etc, etc...O lume post-combustibili solizi, post Epoca Spatială, în care mașinile folosind combustibili pe baza de petrol (deci poluante) erau puse la index și doar cei foarte bogați și puternici (vezi papalitatea) le puteau folosi.
Apocalipsa/catastrofa asta poate să fie și ongoing business.
Marley este detectiv în Partea Cealaltă, lumea virtuală unde omul pe persoană fizică este clonat, cu tot felul de implicații sociale, legale, economice, filozofice, religioase etc.
E un expert în sisteme experte :) care o iau razna, un fel de shaman al lumii virtuale (Big Board - un fel de Internet mult evoluat, pornit de la Bursa din New York, după care s-au conectat toate bursele, după aia tot restul) pentru că trece de suprafața agreabilă a lumii virtuale și se afundă în abisurile sistemelor expert, ale clonelor care poseda IA, ale IA-urilor rapace.
Părintele De Leone, un preot care e pe moarte și care încearcă să se retragă undeva în Alpii elvețieni, unde mai existau oaze mai puțin poluate, este trimis de către Papesa Mary I (prima femeie Papa) în lumea virtuală... De fapt ii înregistrează holograma conștiinței&personalității și această entitate succesoare este instalată/stocată în rețea. Iar aceasta entitate este furată (sau dispare) din rețeaua super securizată a Vaticanului și Marley este chemat să o găsească.
Preotul e împotriva clonelor și a sistemelor software, dar l-au clonat ca să îl trimită în realitatea virtuală - văzuta ca un purgatoriu - ca să confirme/infirme existenta sufletului - una din dilemele din inima Bisericii.
Adică te duci dincolo, în realitatea virtuală, ca să arați că acest dincolo e un surogat. Dar tocmai acest mers dincolo îl consideri un păcat de moarte care iți poate pierde nemurirea sufletului.
Clona părintelui era o entitate însărcinata sa infirme propria existenta.
Transferul în realitatea virtuală poate duce la - sau chiar e ? - nemurire?
Credința în nemurirea sufletului vs clonarea conștiinței în interfața/realitatea virtuală -> dincolo există viata (virtuală) după moartea fizică?
Dacă iți clonezi conștiința / personalitatea , ce se întâmplă cu sufletul?
Niște dileme etice și religioase de toată frumusețea.
Daca Dumnezeu există și eu cred, câștig viata veșnică; dacă nu, nu am nimic de pierdut.
Bineînțeles ca am fugit la wiki să văd ce zicea Pascal.
Dumnezeu și Fiul și software-ul încărcat în matrice (probabil pe post de Sfântul Duh), Amin. Si gata, am închis cartea neputând să ajung la capăt.
Așadar:
Multa filozofeala pe teme de religie și credință. Si normal că face autoreferire la cyberpunk ca o moda pop de la sfârșitul sec 20. Si bineînțeles că face mișto de realitatea virtuala și de cyberpunk, că e doar rebelul de Spinrad
Multa teologie combinată cu referiri la cultura pop. Conștiință - existentă - suflet. Programe expert și inteligentă artificială. Eternitatea biților și experților (sistem).
Titlu: Deus X
Autor: Norman Spinrad
Editura: Nemira
Links: YouTube
SFE: NS
ISFDB: NS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Pe acest blog cometariile sunt moderate. Va rog sa folositi un limbaj civilizat. Multumesc.