Destinatia mea: stelele - Alfred Bester

Neașteptat de bun pentru vechimea lui...

Pe scurt/lung: 
Cândva în sec 25 s-a descoperit teleportarea cu puterea mintii (jauntarea - după numele celui care s-a teleportat prima data într-un mediu experimental controlat și observat științific, experiment făcut mai întâi sub amenințarea cu moartea a subiectului).

Jauntarea era limitata doar la suprafața planetei și nu se putea face în spațiul cosmic... Destinația trebuia cunoscuta și vizualizata.

Aceasta modalitate de deplasare a schimbat fundamental lumea dpdv social, economic, medical, civilizațional.

Sistemul solar este colonizat, împărțit intre Planetele Interioare plus Luna și Sateliții Exteriori, care sunt în război tocmai din cauza acestor modificări aduse de jauntare (anumite piețe s-au prăbușit, necesarul de resurse s-a modificat, etc), obsedați de religie, obsedați de boala, narcomani care se transforma în animale sub influenta drogurilor, scopiți ale căror terminații nervoase au fost decuplate și care nu mai simt nimic, jaf-jauntorii care jefuiesc prin teleportare, o înalta societate declasata...însăși țesătura societății s-a transformat după apariția jauntarii.

Gulliver Foyle, Omul Banal prin definiție, fără ambiții, fără educație, fără voința (dar cu potential) este singurul supraviețuitor, timp de 5 luni, a unei nave atacate și distruse aproape în întregime undeva intre Venus și Marte. Si când o nava se apropie și pare ca vine sa îl salveze pe el, naufragiatul, Robinsonul cosmic cu insula cat o carcasa de nava și casa cat un dulap, fără nici un Vineri, lansează semnale SOS dar acestea sunt ignorate și nava Vorga trece mai departe ....  

Si Omul Banal se transforma în Omul Furios, în Omul Răzbunării. 
Este recuperat din spațiu de Poporul Savant, urmașii unei expediții științifice eșuate în centura de asteroizi și care au supraviețuit și au rămas acolo, uitați de omenire, un fel de gunoieri spațiali care își făcuseră religia și folclorul din ce își mai aminteau din cunoștințele științifice ale strămoșilor (o ironie subtila despre cum poate degenera știința).
Folosesc un limbaj care aduce cu un fel de slang, de cartier dar mai analfabet, intersectat cu expresii științifice scoase din context, despre teleportare, nave spatiale și astronomie. 
Este savuros, stilul este foarte bun, foarte percutant.
Aceștia tatuează chipul și ii scriu pe frunte numele navei.

Foyle reușește sa scape și pornește o cursa a răzbunării, încercând sa se răzbune pe nava Vorga care l-a ignorat și pe cei care erau la bord și o dețineau. Aceasta furie se pare  ca l-a deblocat, potențându-i o neobișnuita capacitate de jauntare.

Este prins, închis la psihiatrie, încarcerat în cea mai neagra și adânca peștera din lume folosita pentru tratarea nebunilor mai mult sau mai puțin falși. Toate astea pentru a afla de la el unde sunt resturile navei.
Se aliază cu Jez, o activista intelectuala care se revoltase împotriva condiției femeii în era jauntiana (și care încearcă sa îl educe, un pic de Pygmalion aici), scapă din Abisul Martel și încearcă sa își șteargă tatuajul (acesta reapare totuși în momentul în care nu își poate stăpâni emoțiile, sub forma unor linii sub piele care combinate dau forma unui tigru - simbolul ferocității, al răzbunării).


In nava Nomad pe care supraviețuise se găseau lingouri de platina în valoarea de 20 milioane (în moneda curenta în sistemul solar) și un recipient cu substanța PirE, substanța termonucleara care poate fi detonata prin forța mentala (acesta este unul din motivele pentru care Serviciile Secrete, spionii Sateliților Exteriori și oamenii multimiliardarului proprietar al navei îl vânează la rândul lor).

Recuperează platina și PirE-ul (abandonând-o Jiz în momentul în care fuge din centura de asteroizi), devine un filfizon proprietar de circ, intra în înalta societate, își transforma corpul într-un fel de cyborg cu implanturi și gadgeturi care țin mai degrabă de cyberpunk, învață prin hipnoinvatare.

Se raliază cu Robin, o telepata unidirecționala care are familia refugiata pe Planetele Interioare prin intermediul navei Vorga.   
Continua vânătoarea celor care au fost în echipajul de pe Vorga pentru a afla cine a dat comanda sa-i fie ignorate SOS-urile

Se îndrăgostește de Olivia, fiica magnat multimiliardar proprietar al Vorgai, o albinoasa oarba care vede în multe alte spectre decât cel normal, care folosește aceeași moneda a răzbunării împotriva tuturor pentru ca era oarba.
Si afla ca Olivia a fost cea care a dat ordinul de ignorare a semnalelor SOS și Vorga a trecut mai departe pentru a arunca în spațiu cei 600 de refugiați de la bord.
  
Si un final apoteotic, când Foyle jaunteaza în timp și în spațiu, prin continuumul spatio-temporal și printre stele, într-un pasaj care mie mi-a adus aminte de K. Dick și de Dune (cu supradozele de melanj binecunoscute).

Așadar:
Un roman al căutării în scop de răzbunare, sacrificând orice pentru a o duce la capăt, pe un fond de space-opera împletit cu motivul teleportarii. Mai bun decât m-as fi așteptat și cu un subiect oarecum surprinzător.

Titlu: Destinatia mea: stelele
Autor: Alfred Bester
Editura: Corint
Links: Bibliography
WWE: DMS
SFE: AB
ISFDB: AB