Astronauții zdrențăroși - Bob Shaw

Mai degrabă K. Le Guin decât GoT.

Pe scurt/lung: 

Două planete apropiate, surori: Lumea și SupraLumea.

Pe Lume avem caste, seniori, prinți, regi, imperiu, dar fără dragoni, fără vrăjitori, fără GoT. 

O societate  ierarhica, bazata pe ascendență și pe caste (casta militarilor, casta filozofilor - care se ocupau și de știința, inclusiv de ecologie, etc). 
Avem aerostate și telescoape dar și lupte cu săbii și tunuri. Avem ecologie, biologie și astronomie dar și un masacru condus de un print al unei populații băștinașe.

Au probleme cu conservarea mediului vs epuizarea resurselor, epuizare ce impune folosirea unor tehnologii alternative, inovatoare iar cercetarea științifica (apanajul filozofilor - un pic/sau mai multa/ ironie aici) nu e sprijinita îndeajuns (sau e sprijinita dacă servește scopurilor militare).

Bineînțeles ca resurse (copacii brakka, care furnizau lemn asemănător otelului și cristale folosite pentru producerea de energie - numai ca dura sute de ani ca acești copaci să ajungă la maturitate) ar mai fi dar sunt la draq'n praznic și e nevoie de un război pentru a avea acces la ele.

Filosofii prezintă regelui și celorlalte caste ideea de a explora și exploata SupraLumea; adică de ce sa te duci la draq'n praznic peste mai mult de jumate de continent și sa te bați cu alții, când poți sa te duci în spațiu care, teoretic, are resurse nelimitate. Si în prima faza normal că ideea e primită cu ostilitate din motive religioase (preoțimea crede căa sufletul se duce după moarte pe SupraLume si vine inapoi sa se reincarneze) si politice (unul din printi viza tronul si vroia un razboi ca mijloc de a fi mai aproape de el). Dar samanta explorarii spatiului fusese plantata.... 

Numai ca ptertha, o chestie ciudata, zburătoare ca un balon, cu oarece urme de inteligenta nativa, letala pentru oameni atunci când aceștia inhalează praful rezultat în urma spargerii balonului declanșează o epidemie care devastează imperiul (din 6 mai rămân 2 milioane de locuitori) și asta schimba optica, se revine la spațiu, dar nu pentru explorare ci pentru colonizare.

Ataca continentul vecin pentru a face rost de materii prime pentru colonizare dar ptertha își face și ea treaba și omoară cvasi totalitatea populației băștinașe.
O întrebare foarte buna se găsește în substrat: care e impulsul și cat de puternic trebuie sa fie acesta pentru ca oamenii sa fie determinați sa facă saltul înainte ? Sa treacă la un nivel superior, sa descopere...

Se face o prima expediție de explorare care ajunge dincolo de jumătatea distantei dintre cele doua planete iar descrierea ascensiunii e foarte frumoasa, chiar dacă nu se întâmpla nimic spectaculos.

Dupa care urmează pregătirile pentru colonizare/evacuare dar din cauza ca toată economia fusese concentrata pe construirea flotei care va transborda o parte a populației pe SupraLume, plus molima, plus amenințarea ptertha, situația sociala s-a înrăutățit iar evacuarea în loc sa se facă într-un mod organizat și planificat asa cum se prevăzuse se transforma într-un haos. 
Se descoperă și legătura intre copacii brakka și ptertha - primii hrănesc pe cei din urmă în momentul în care are loc polenizarea iar cei din baloanele încearcă protejarea copacilor urmărind și omorând primul și ultimul dușman al copacilor adică omul (iarăși îmi aduce aminte de Le Guin).

Fac trecerea spre noua lor casa, SupraLumea, dar oare vor reuși sa lase în urma problemele ?

Fara chestii complicate, fără prăpastii psihologice, ci o sănătoasă abordare SF a unei lumi din univers locuite de ființe extrem de asemănătoare oamenilor, aflată undeva la intersecția intre feudalismul târziu și începutul revoluției industriale. Stilul este unul așezat, clasic, fără țopăieli.

 Așadar:
O poveste frumoasa, poate nu atât de intensa și de profunda ca cele ale K. Le Guin, dar ține aproape. Titlul mi se pare nefericit ales.

Titlu: Astronauții zdrențăroși
Autor: Bob Shaw
Editura: Pygmalion
Links: pe Goodreads
WWE: AZ
SFE: BS
ISFDB: BS